Povestea lui Horia Colibășanu despre călătoria sa către Everest a fost extraordinară. Am înțeles ce înseamnă provocărilor fizice și mentale cu care s-a confruntat, a condițiilor meteorologice imprevizibile și atitudinii necesare pentru a depăși aceste obstacole.  Ceea ce m-a impresionat cu adevărat a fost accentul pus pe importanței lucrului în echipă. A transmis ideea că succesul pe Everest, ca în orice mare încercare, nu este o triumf individual, ci rezultatul efortului colectiv. A evidențiat cum fiecare membru al echipei sale a avut un rol crucial, lucrând împreună cu o sinergie perfectă pentru a depăși aparent insurmontabilul. A fost un puternic reminder al puterii și potențialului care pot fi valorificate atunci când indivizii se unesc în jurul unui obiectiv comun.

A subliniat faptul că fiecare pas pe care-l facem ne apropie de aspirațiile noastre și că atingerea vârfului nu este doar despre atingerea succesului, ci și despre bucuria procesului și acceptarea creșterii care vine odată cu el. A fost un reminder emoționant că succesul nu este doar un scop final, ci o încununare a devotamentului, perseverenței și dorinței de a învăța din fiecare pas pe care-l facem.